iunie 23, 2017

Parohia „Sf. Ioan Botezătorul” – Bucecea

Parohia_Sf_Ioan_Botezatorul_Bucecea

Istoricul parohiei este în strânsă legătură cu istoricul bisericuței-capelă, filială, construită în anul 1888, care a fost folosită ca și capelă pentru prohodirea celor adormiți în Domnul din parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” – Bucecea.

biserica-veche-1985-1Inițial, această bisericuță, aparținea de parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” – Bucecea, deoarece în localitatea Bucecea a existat o singură parohie până în anul 1936, așa cum reiese din istoricul bisericii. Această bisericuță a fost folosită ca și capelă până în anul 1936, când în localitatea Bucecea s-a înființat a doua parohie: Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” – Bucecea I Târg.

Primul preot paroh al acestei parohii a fost preotul iconom stavrofor Cojocaru Gheorghe din localitatea Fântânele – Suceava. Acest preot a păstorit între anii 1936 (30 ianuarie) – 1982 (februarie). În acea perioadă găsim menționat ca epitrop pe domnul Teodor P. Mihai, iar ca și consilieri parohiali pe enoriașii: Iurcu Vasile, Dumitru Mihai, Dumitru Barbălată și Țucă Ilie.

În perioada 1982 (februarie) – 1985 (martie), Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” – Bucecea I Târg a fost păstorită de preotul Pavel Pavel, care s-a transferat în martie 1985 la parohia Dumbrăvița – Ruginoasa, județul Iași, unde a ctitorit o impunătoare Biserică. În perioada martie-octombrie 1985 parohia a fost suplinită de preotul Buțerchi Dumitru, parohul parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae” – Bucecea. Începând cu data de 26 octombrie 1985 parohia este păstorită de Preotul Paroh Cojocariu Vasile.

La început, parohia s-a numit Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” – Bucecea I Târg, iar mai târziu s-a numit Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” – Bucecea, fiind catalogată parohie de gradul I rural. Începând din anul 2004, când comuna Bucecea a devenit oraș, parohia a fost încadrată în categoria II urban b.

Istoricul Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” este strâns legat de istoricul Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” și a cimitirului comunal.

Actualmente, pe teritoriul localității Bucecea se află patru biserici creştin-ortodoxe, dintre care două sunt declarate monumente istorice: Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” – Bucecea (1787) și Biserica „Sfântul Ierarh Nicoale” – Călinești, ridicată în 1821 de către Scarlat Miclescu, proprietarul de atunci al satului Călinești.

Celelalte două biserici sunt: Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” cea veche (1888) și Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” – Bohoghina.

Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, aflată în vatra satului Bucecea, a fost ridicată în anul 1787 de către foștii locuitori ai satului Vâlcești, așa cum reiese din istoricul localității Bucecea. Această biserică a fost construită, inițial, din lemn, iar în anul 1888 s-a început reconstrucția acesteia, din piatră, definitivându-se în anul 1891, când a fost și sfințită, așa cum reiese dintr-o informare a preotului Vasile S. Ionescu, născut în data de 31 decembrie 1862.

biserica-1975Preotul Vasile S. Ionescu s-a căsătorit în anul 1885 și a fost hirotonit în diacon și preot pe 2 februarie 1886 pe seama parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae” – Bucecea. În timpul păstoririi acestui preot, în anul 1888, s-a început reconstrucția bisericii și construcția unei capele cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, capelă construită în cimitirul comunal. În anul 1888 Parohia „Sfântul Ierarh Nicoale” – Bucecea avea 367 de familii (1220 suflete). În Bucecea, în acel timp, existau și 2 romano-catolici precum și 7 evrei.

Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” deținea încă din anul 1787 un cimitir pentru înhumarea adormiților situat în partea de S-V a localității, fiind singurul cimitir al satului.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în urma legii rurale din august 1864, un număr de 179 locuitori și 2 preoți, din localitatea Bucecea, au fost împroprietăriți cu pământ. Tot în acest an, în urma acestei legi, s-a repartizat parohiei „Sfântul Ierarh Nicoale” un teren pentru a se construi o nouă biserică lângă Școala nr. 2 și un alt teren, situat în partea de N-V a localității, ca rezervă a cimitirului-vechi de lângă Școala nr. 1, care avea o suprafață de 5811 m.p. și care era aproape ocupată de morminte.

După ce parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” a fost împroprietărită cu acea suprafață de teren, ca rezervă a cimitirului vechi, o mică parte a enoriașilor care și-au construit case în partea de V și N-V a satului Bucecea, pe deal, formând așa-zisul Sat-Nou, au cerut să fie înmormântați în acest cimitir. Tot în acest cimitir de rezervă au fost înmormântați, în timpul primului și al doilea Război Mondial, mai mulți eroi români căzuți la datorie și astfel acest cimitir de rezervă avea să fie numit Cimitirul Eroilor. Eroii au fost înmormântați și în cimitirul vechi, care a fost completat în timpul Primului Război Mondial, iar după aceea a fost extins în partea de V.

În 1888, în perimetrul cimitirului vechi al localității Bucecea s-a început construcția unei capele cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, pentru prohodirea adormiților. Trebuie amintit faptul că la această capelă slujea preotul paroh al Parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae”. Această bisericuță era numită și biserică filială, de dimensiuni mici (11/6 m), construită din lemn și acoperită cu șindrilă.

Capela „Sfântul Ioan Botezătorul” a fost contruită din furci de lemn de stejar, înfipte în pământ, iar ca temelie avea tălpi din lemn de stejar așezate pe pământ. Icoanele de la catapeteasma bisericii-capelă, icoanele praznicale și ale sfinților au fost pictate de pictorul Ioan Grebleș, care este înmormântat în cimitirul bisericii.

Bisericuța și cimitirul erau împrejmuite cu gard de zaplaz. Biserica a fost contruită cu cheltuiala enoriașilor din Bucecea – Târg și satul Bucecea. În anul 1900, prin recipisa 2143 a Casei de Consemnațiuni, se face mențiunea că această capelă avea depusă suma de 900 lei, dată de Zamfira I. Al. Ungureanu, pentru construcția unei noi biserici în locul capelei. De asemenea, tot în această perioadă, Ioan Alexandru Ungureanu a donat „una sută picioare de piatră” pentru construcția unei noi bieserici, în locul capelei. Această piatră avea să rămână în cimitir până în anul 1989, cand a fost începută construcția unei noi biserici în timpul păstoririi preotului paroh Vasile Cojocariu. De aceea putem spune că, primii ctitori ai bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” (biserică nouă începută în 1989), sunt Ioan și Zamfira Ungureanu, care sunt mentionați pe coperta de argint a Sfîntei Evanghelii.

Biserica filială era întreținută de enoriași cu 120 de lei anual, iar primul preot slujitor al acestei biserici a fost Pr. Iconom Stavrofor Vasile Ionescu, care a fost preot paroh al Parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae”, în perioada 1888-1936, fiind ajutat, până în anul 1900, de Preotul Sachelar Gheorghe Gheorghiu.

În anul 1900, la Biserica filială „Sfântul Ioan Botezătorul” – Bucecea Târg, erau arondate 118 case cu 468 suflete. Un document din acest an arată că existau pe atunci și locuitori de alte confesiuni: 4 catolici, un armean și 1172 de evrei.

Această bisericuţă avea să fie folosită ca și capelă până în anul 1936, cand avea să devină Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” a parohiei nou înființată: Parohia Bucecea I Târg.

Astfel, din 1936 în localitatea Bucecea sunt 2 parohii: Parohia „Sfântul Ierarh Nicolae” – Bucecea Sat și Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” – Bucecea I Târg.

Primul preot paroh al Parohiei „Sfântul Iaon Botezătorul” a fost Preotul Iconom Stavrofor Gheorghe Cojocaru din localitatea Fântânele (Suceava). El a păstorit între anii 1936 (30 ianuarie) – 1982.

În timpul păstoririi acestuia, biserica a fost restaurată de mai multe ori, învelită cu tablă și căptușită pe interior cu pal pe care a fost executată pictură de către Cojocaru Cicerone, fiul preotului Cojocaru Gheorghe. Tot în timpul păstoririi preotului Cojocaru Gheorghe s-a stabilit și sesia Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” – Bucecea – I Târg, prin Cartea de Proprietate a parohiei emisă la de 26 octombrie 1940.

Preotul Cojocaru Gheorghe a păstorit această parohie până în anul 1982, iar din 1982 până în 1985 parohia a fost păstorită de către preotul Pavel Pavel, care s-a transferat în Parohia Dumbrăvița-Ruginoasa-Iași. În timpul păstoririi acestui preot, parohia a cumpărat o casă parohială și s-a realizat extinderea rețelei de apă până în curtea bisericii.

Începând cu 01 octombrie 1985, în Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” – Bucecea a fost numit ca preot paroh Cojocariu Vasile, în timpul căruia au avut loc profunde schimbări în viața parohiei pe toate planurile: pastoral, misionar, cultural și administrativ.

Având în vedere că bisericuța capelă și turnul clopotniță fusese construite în 1888 din lemn, fără fundație, acestea ajunseseră într-o stare avansată de degradare. De aceea preotul paroh Cojocariu Vasile a întocmit în 1986 o documentație de subzidire, intenționând să facă fundații subzidite la bisericuța existentă, însă conducerea comunisto-ateistă a comunei și județului din acea vreme nu și-a dat acordul. Cu toate acestea preotul paroh Cojocariu Vasile nu s-a descurajat, ci ajutat și de un fiu al localității Bucecea, domnul inginer Tiperciuc Eugen (pe acea vreme directorul Secției de Proiectare Botoșani) a întocmit o altă documentație prin care se cerea: Reconstrucția Bisericii. Această documentație trebuia să aibă avizul Consiliului Popular al comunei Bucecea, aviz pe care nu l-a obținut în perioada 1986-1988, pentru că primarul de atunci, Sposib Ioan, a spus textual: „Nu-mi pun capul sub evanghelie.”. Avizul avea să fie obținut în 1988, când primar era doamna Mardare Dorina, care a avut curajul să-și manifeste credința și să-și dea avizul favorabil.

Apoi, în baza acestui aviz, s-a obținut de la Consiliul Județean Botoșani: Procesul Verbal nr. 14, având ca număr de înregistrare 5251/14 iunie 1988, care răspunde afirmativ la adresa parohiei nr. 20 din 27 mai 1988. În obținerea avizelor de la Consiliului Județean Botoșani, un ajutor oarecare a fost primit din partea tovarășei Alexa Alexandrina, în acea vreme președintă…. În baza acestor avize s-au făcut demersurile către Departamentul Cultelor București, de unde, după lungi insistențe și intervenții… din partea preotului paroh s-a obținut „un fel” de aprobare prin documentul nr. 10475/17.11.1988, prin care tovarășul Ioan Cumpănașu aproba reconstrucția bisericii cu 3 amendamente:
1. pe același amplasament
2. la aceleași dimensiuni
3. din aceleași materiale – prin refolosirea materialelor provenite de la vechea bisericuță construită în 1988. (Fără comentarii)

După obținerea acestor aprobări de la autoritățile de stat, s-au obținut aprobările din partea Protopopiatului Botoșani și a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, iar după aceea, în baza tuturor acestor aprobări, s-a obținut de la Consiliul Județean Botoșani autorizația nr. 59 din martie 1989, prin care se autoriza începerea lucrărilor de reconstrucție a bisericuței.

Lucrările de reconstrucție a noii biserici au început la data de 06 mai 1989, conform documentațiilor și proiectului semnate de arhitectul Botez Octavian Dan și Inginerul Farcaș Ioan.

  • biserica-noua-1990-1
  • biserica-noua-1992-15
  • biserica-noua-1993-2
  • biserica-noua-1994-1
  • biserica-noua-1996-2-2
  • biserica-noua-1997-5

Lucrările au fost începute pe același amplasament al bisericii vechi, mai precis în jurul acesteia, la alte dimensiuni și din alte materiale, nerespectându-se aprobările și mențiunile tovarășilor ateiști. După reconstrucția bisericii noi în jurul celei vechi, biserica veche și turnul clopotniță au fost demolate, păstrându-se catapeteasma, icoanele, clopotele și toate obiectele de cult dintre care unele fac parte din Patrimoniu Național. De asemenea au fost păstrate cărțile și revistele periodice (ale B.O.R.) care alcătuiau așa-zisa bibliotecă.
Lucrările de reconstrucție s-au realizat cu muncitori de la:
a. S.C. Prestarea S.R.L. Dărmănești, Suceava;
b. S.C. Icroms S.R.L., Botoșani;
c. O echipă particulară din Cajvana – Suceava;
d. S.C. Simcons – Suceva. Clopote;
e. S.C. Instal Con S.R.L. Botoșani.

Lucrările sunt în curs de execuție. Mai sunt de executat următoarele lucrări:
– pictura interioară și exterioară;
– cele 7 policandrele;
– pardoselile;
– lucrări de instalații termice și altele.

Având în vedere că, în același timp cu lucrările de recontrucției a bisericii, parohia a început și lucrările de construcție a unui Centru Social cu Paraclis, și că aceste lucrări s-au desfășurat în perioade de timp cu profunde transformări pe plan politic, social și economic, ele nu au putut fi încă încheiate.

  • Biserica_Sf_Ioan_Botezatorul_Bucecea_2
  • Biserica_Sf_Ioan_Botezatorul_Bucecea_1
  • Centru_Social_cu_Paraclis_Sf_Vasile_cel_Mare_Bucecea
  • Centru_Social_cu_Paraclis_Sf_Vasile_cel_Mare_Bucecea_Pictura
  • Parohia_Sf_Ioan_Botezatorul_Bucecea

Accesați TURUL VIRTUAL!

Mai multe informații găsiți pe site-ul oficial al parohiei, www.parohiabucecea.ro.

Sursa: parohiabucecea.ro

Sari la bara de unelte