august 24, 2017

Monografie

bucecea-harta

Date de contact:

Primăria oraşului Bucecea

Oraşul Bucecea, judeţul Botoşani

Tel / Fax: +40-231.550.112

MONOGRAFIA LOCALITĂŢII BUCECEA

– martie 2005 –

COLECTIVUL DE ELABORARE

ŢÎMPĂU ANDRON – primarul oraşului Bucecea

CIOBANU RADU – secretarul oraşului Bucecea

AFEDOAEI VASILE – consilier local

SPOSIB IOAN – consilier local

BELCIUG PETRU – consilier local

COLECTIVUL DE REDACTARE (decembrie 2004)

ŢÎMPĂU ANDRON – primarul oraşului Bucecea

CIOBANU RADU – secretarul oraşului Bucecea

ŢUCĂ NICOLAE – ALIN – referent

CAP. I. ISTORICUL  ORAŞULUI  BUCECEA

Localitatea Bucecea este situată în partea de nord-est a ţării, la 19 km de Botoşani (reşedinţa de judeţ), la 30 km de oraşul Suceava şi 25 km de aeroportul Salcea.

Oraşul Bucecea, cu o suprafaţă de 4685 ha şi 5243 locuitori, este străbătută de DN 29C, ce asigură legătura cu Republica Ucraina – ţinutul Cernăuţului, pe la vama Siret, situată la aproximativ 40 km distanţă.

Aşezarea a fost întemeiată din secolul al XV–lea, în timpul domniei voievodului, Ştefen cel Mare. Se spune că Bucecea şi-ar trage numele de la un vechi boier de origine polonă cu numele de Buczaschi, care a întemeiat mai multe sate printre care şi cel care poartă numele de Bucecea. Izvoarele scrise vorbesc de aşezarea noastră. Astfel, la 15 aprilie 1569, dată la care este atestată localitatea din punct de vedere istoric, Bogdan Lăpuşneanu – domnul Moldovei, „face cunoscut că a venit înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri, Ana, fiica lui Erimia vistier şi a vândut Agafiei pentru 3000 de zloţi tătărăşti ocina şi dedina ei dreaptă, din privilegiul de mărturie ce la avut ea de sus scrisul, noi Bogdan voievod, satul anume Vălceşti pe Siret şi mori la Siret ”.

Formula „hotariu vechiu ” ne duce la concluzia că satul exista cu mult înainte de documentul lui Bogdan voievod.

Domnitorul Petru Şchiopul, care a cumpărat satul Vălceşti pentru 3000 de zloţi tătărăşti de la urmaşii direcţi ai proprietarii Agafia, dăruieşte satul mănăstirii Galata ca să-i fie „driaptă ocină şi moşie în veci, cu tot vinitul”, conform documentului datat la 23 noiembrie 1577.

Există şi alte documente despre aşezarea voievodalului Vălceşti, iar din studiul acestora reiese că locuitorii se ocupau cu agricultura cultivând plante, precum orzul, ovăzul, bobul, cu creşterea animalelor ca oi, porci, cai, de asemenea se ocupau cu albinăritul.

Urmaşii lui Petru Şchiopul vor întări de asemenea satul Vălceşti, mănăstirii Galata. Asemenea documente sunt datate la 5 ianuarie 1600 de Ieremia Movilă, la 16 noiembrie 1607 Mihail Movilă, 11 mai 1608 Constantin Movilă.

Primul document, în care apare denumirea de Bucecea este cel din 22 februarie 1634, dat la Iaşi de către Moise Movilă, în care întărind boierului Ursu Ponici, o parte din satul Costineşti, arată că acel sat are „vadu de moară pe pârâul cei zicu Bucecea”.

Perioada cuprinsă în a doua jumătate a secolului al XVIII – lea, este perioada în care locuitorii Vălceşti s-au mutat în Bucecea, iar acesta dispare. Cauza poate fi legată de revărsarea râului Siret, care a distrus aşezarea şi locuitorii s-au strămutat mai departe de ameninţarea râului.

În perioada mai–iunie 1825, are loc după cum rezultă din documente conflictul dintre proprietarul de atunci a moşii Bucecea, baronul Teodor Mustaţă, cu aga Scarlat Miclescu, stăpânul Călineştilor.

În anul 1828, pe lângă satul Bucecea existent, ia fiinţă Târgul Bucecea; satul Bucecea, rămânând în partea de N-E a târgului nou creat.

În anul 1845, ia fiinţă comuna Bucecea, care are în componenţa sa Târgul Bucecea şi satul Bucecea.

În perioada anilor 1904–1950, comuna Bucecea este reşedinţă de plasă, fiind arondate localităţile: Bucecea, Cucorăni, Mândreşti, Vlădeni, Leorda, Dumbrăveni, Siminicea, Stînceşti, Salcea, Plopeni şi Vereşti.

Oraşul este străbătută încă din 1871 de calea ferată Botoşani-Vereşti, având o staţie CFR, ce asigură legături directe cu principalele oraşe din ţară prin trenuri rapide, accelerate, personale şi de marfă.

În perioada anilor 1847–1952, în comuna Bucecea funcţionează Judecătoria rurală „Bucecea Târg”.

Comuna Bucecea a aparţinut de Judeţul Botoşani, apoi de Raionul Botoşani – Regiunea Suceava, iar de ultima împărţire administrativ–teritorială din anul 1968, comuna Bucecea aparţine de judeţul Botoşani.

În anul 2004 comuna Bucecea, în baza prevederilor Legii nr. 81/2004, promulgată prin Decretul nr. 182 / 2004 a fost declarată oraş.

CAP. II. CADRUL  GEOGRAFIC

I. AŞEZAREA  GEOGRAFICĂ

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului Bucecea este situat la contactul podişului Moldovei cu lunca Siretului, la 2 km. de cursul acestuia, la 19 km de municipiul Botoşani, la 29 km de municipiul Dorohoi, respectiv la 32 km de municipiul Suceava, găsindu-se în partea de N-E al ţării noastre.

În vest se găsesc o serie de culmi deluroase ca dealul „Bour” cu altitudinea de 358 m, spre est câmpia Jijia–Bahlui apare evidentă ca unitate uşor învolburată numită şi câmpia intraculinară cu largi văi  străbătute de ape curgătoare. Spre est în apropiere de Truşesti, altitudinea maximă se găseşte în dealul Cozancea, aproximativ 260 m, iar în zona oraşului Bucecea, dealurile au altitudinea de până la 320m.

Oraşul Bucecea este aşezat în lunca râului Siret, fiind înconjurat de localităţile:

– Huţani, Mîndreşti –  comuna Vlădeni;

– Cucorăni – comuna Mihai Eminescu;

– Comuna Leorda;

– Comuna Vîrfu Cîmpului;

– Comunele Hînţesti şi Siminicea din judeţul Suceava.

Suprafaţa teritoriului administrativ al oraşului Bucecea este de 4685 ha, din care terenurile  cu destinaţie agricolă totalizează 3650 ha, ceea ce reprezintă 77 % din suprafaţa totală a oraşului. Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră însumează 591 ha.

Reţelele de drumuri existente pe raza oraşului Bucecea sunt într-o stare bună.

Oraşul este străbătut prin centrul său de D.N. 2C., care asigură legătura ţării şi judeţului cu republica Ucraina – ţinutul Cernăuţilor, pe la vama Siret, situată la aproximativ de 40 km. de Bucecea.

Legătura dintre reşedinţa localităţii şi satul Bohoghina se face pe  D.N. 29C – 4 km asfaltat şi apoi pe drumul sătesc pietruit 0,8 km.

II. CLIMA  ŞI  PRECIPITAŢIILE

Clima este temperat – continentală cu influenţe climatice din Nord, cu veri călduroase şi ierni geroase, cu viscole şi nu poate fi caracterizată  după datele meteorologice ale staţiei Botoşani.Temperatura medie anuală este de 8 / 10 grade C, iar izoterma de 8 grade C trece prin apropierea oraşului Bucecea.

Prima zi de îngheţ este de 1-25 octombrie, iar ultima între 11 aprilie – 1 mai.

Frecvenţa medie a zilelor de iarnă este între 40 – 50 zile, iar amplitudinea termică anuală este de 24,2 grade C.

Caracterul continental este dat şi de valorile precipitaţiilor care cad în zonă. Precipitaţiile anuale însumează 600 mm/mp, iar în anii mai secetoşi ele scad până la 500 mm / mp. Cantităţile cele mai mari de precipitaţii cad în iulie, 70 –80 mm / mp şi cele mai puţine în februarie, 20 – 30 mm / mp.

Vânturile  sunt în funcţie de deplasarea maselor de aer, de la centrele de maximă la centrele de minimă presiune. Cele mai frecvente bat din sectorul N-V, 23,5 %, frecvenţă medie anuală, S-E, 18,7 % şi din Nord 10,7 %.

Reţeaua hidrografică tributară râului Siret este formată din afluenţi din care mai important este pârâul „ Fundoaia ”.

Pe raza oraşului se găsesc 3 izvoare:

– „Gura Leului” din centrul oraşului;

– „Izvorul Oilor” din zona oraşului numită „Fundoaia”;

– izvorul „Elvira” din zona oraşului numită „Bărbălăteni”.

Apele freatice se găsesc la mică adâncime, fiind ape bune calitativ şi îndestulătoare.

Pe cursul râului Siret aflat la 3 km distanţă, s-a construit un lac de acumulare cu o capacitate de 10 mil. mc., acesta fiind principala sursă de alimentare cu apă a judeţului Botoşani. Secţia de tratare a apei de la Bucecea, asigură apa potabilă şi industrială a municipiului Botoşani şi Dorohoi, a oraşului Bucecea şi comuna Leorda.

III. FLORA  ŞI  FAUNA

Vegetaţia este caracteristică zonei de silvostepă, în prezent ocupată în special de terenuri agricole, cu soluri bogate în cernoziom amestecat spre vest, cu soluri cenuşii de pădure, care permit practicarea agriculturii cu bune rezultate. În partea de est şi de nord se află Pădurea Gavan şi Bohoghina pe o suprafaţă de 580 ha, flora şi fauna fiind bogat reprezentate printr-o mare varietate de specii, specifice pădurilor de foioase, precum ar fi stejarul, carpenul, fagul, alunul, mesteacănul, ulmul, plopul alb, părul pădureţ, cireşul, socul etc., precum şi numeroase specii de flori: brânduşa, lăcrămioarele, ghioceii, toporaşul, stânjenelul, coada şoricelului, margareta, pojarniţa, brusturul, pelinul, cicoarea, mohorul şi altele.

Nu lipsesc nici reptilele, reprezentate printr-un număr mai mic, dintre care amintim: vipera, năpârca, broasca ţestoasă de iaz, şarpele de apă, etc.

Păsările cele mai întâlnite sunt: uliul păsărar, turturica, ciocănitoarea pestriţă, corbul, ţarca, piţigoiul, pitulicea, privighetoarea cenuşie, mierla, prepeliţa, potârnichea, ciocârlia de câmp, etc.

Mamiferele sunt reprezentate printr-un număr destul de însemnat dintre care amintim: ariciul, iepurele, veveriţa, şoarecele, dihorul, vulpea, căprioara, mistreţul şi altele.

La vest este situată lunca râului Siret, unde predomină salcea pletoasă şi plopul.

Tipurile de sol existente sunt:

– solul de luncă aluvionar – pa majoritatea terenurilor agricole ce aparţin proprietarilor de pe  raza oraşului Bucecea şi satul Bohoghina;

–  podzolul de pădure.

Forajele executate au scos în evidenţă constituţia topografică a şesului râului Siret, depozite nisipoase la bază şi argiloase la partea superioară, grosimea totală a acestora fiind de 6 – 8 m.

CAP. III. SITUAŢIA  ECONOMICO – SOCIALĂ A  ORAŞULUI  BUCECEA

Tradiţiile oraşului Bucecea arată că  locuitorii acestuia din cele mai vechi timpuri au avut ca îndeletnicire de bază agricultura.

Referitor la agricultură, începând cu anul 1991 de când s-au aplicat prevederile Legii numărul  18, proprietarii de terenuri agricole au intrat în posesia acestora şi fiecare caută să aplice cele mai moderne tehnologii pentru a obţine producţii bune. O mare parte s-au asociat, la început mai puţini, apoi mai mulţi, realizând suprafeţe comasate şi administrate de fermieri specialişti.

De asemenea, proprietarii de terenuri şi-au dezvoltat şi sectorul zootehnic, realizând specii de animale productive şi rezistente.

Perspectiva agriculturii în oraş este privatizarea prin realizarea de ferme vegetale şi zootehnice, precum şi obţinerea unor produse ecologice pentru a putea contribui la relansarea economică naţională, conform standardelor europene.

Pe raza oraşului Bucecea îşi desfăşoară activitatea:

– S.C. „AGROMEC” S.A. – are în dotare o gamă întreagă de maşini agricole ce efectuează lucrări agricole la proprietarii particulari;

– S.C. AGROSIR S.R.L. – efectuează lucrări agricole;

– „COMCEREAL”- Baza de recepţie a cerealelor – este amplasată lângă staţia CFR Bucecea, dispunând în prezent de un spaţiu pentru depozitare de 14.400 tone  cereale.Unitatea este dotată cu 2 uscătoare moderne de tip „IUCB – 8”, care funcţionează din anul 1994 cu gaz – metan;

– Acumularea (barajul)Bucecea, care are o capacitate de 10 mil. m.c. de apă şi este principala sursă de alimentare cu apă a judeţului Botoşani;

– Secţia de Tratare a Apei – aducţiune Bucecea – preia apa din Acumularea Bucecea şi o tratează asigurând apa potabilă a municipilor Botoşani, Dorohoi, oraşului Bucecea şi a comunelor Leorda, Flămânzi, etc.;

– Oficiul poştal Bucecea – ţine legătura prin corespondenţă cu alte localităţi din ţară şi din străinătate.

Pe teritoriul oraşului Bucecea oferă serviciile  o Agenţia a Băncii Comerciale, o agenţie C.E.C., o filială a Băncii Credit Coop  şi televiziunea prin cablu .

Din anul 1991  funcţionează aproximativ un număr de 185 societăţi comerciale, având drept scop aprovizionarea, depozitarea şi desfacerea mărfurilor către populaţie.

Din anul 1960 a funcţionat o fabrică de zahăr cu o capacitate de prelucrare a sfeclei de zahăr de 200 tone în 24 ore şi cu un număr de 400 angajaţi, iar în anul 2003 a fost declarată falimentară, vândută în vara anului 2004 pentru a i se da o altă destinaţie.

Pe raza oraşului mai funcţionează  o brutărie privată, 3 mori de porumb, 1 de grâu, 3 secţii de prelucrarea lemnului şi o secţie de prelucrarea sticlei.

Blocurile  cu cele 720 apartamente, precum şi un mare număr de locuinţe particulare, beneficiază de încălzire centrală, alimentare la reţeaua de apă potabilă şi canalizare, reţeaua de gaz metan, servicii telefonice printr-o centrală digitală Ericsson şi TV prin cablu.

Asistenţa medicală este asigurată de un dispensar cu staţionar pentru copii, dispunând de cabinete de consultaţii pentru adulţi şi copii, precum şi de un cabinet stomatologic.

Dispensarul veterinar din oraş asigură întreaga gamă de tratamente şi vaccinări pentru efectivele de animale.

Pe raza oraşului funcţionează trei grădiniţe şi un cămin de copii cu program prelungit, patru şcoli primare, o şcoală gimnazială, un grup şcolar industrial cu liceu şi şcoală profesională, un centru cultural, o bibliotecă publică şi o bibliotecă şcolară.

Valorificarea şi promovarea creaţiilor autentice de certă valoare artistică a dansului şi cântecului popular moldovenesc şi îndeosebi a fondului tradiţional autentic este readus în circuitul viu, de Ansamblul popular „Ciobănaşul”, ce activează în cadrul Centrului Cultural Bucecea.

Având rădăcini adânci, într-o activitate răsplătită între anii 1983-1990 cu numeroase premii, ansamblul a prins din nou viaţă în anul 2001, luptând pentru afirmarea sa şi obţinând multe premii, printre care şi premiul I la Festivalul concurs interjudeţean „Satule, mândră grădină”, festival ce se desfăşoară în fiecare an în localitatea noastră.

Aceşti oameni simpli, amatori, îşi dezvăluie frumuseţea sufletească în lumina artei prin melodii populare interpretate de solişti vocali şi instrumentişti, dansuri specifice zonei, datini şi obiceiuri de iarnă, continuând tradiţia locală prin urători, colindători, jocul măştilor, jocul caprei şi al ursului.

Centrul Cultural Bucecea beneficiază de un sediu impunător dotat cu sală de spectacole de 300 de locuri, un studio de înregistrări audio, camere, birouri şi alte încăperi ce asigură condiţii deosebite pentru buna desfăşurare a tuturor activităţilor culturale.

Sportul de masă are condiţii optime de desfăşurare, dispunând de două terenuri de fotbal, un teren de volei, handbal şi tenis de câmp, o popicărie acoperită, vestiare şi celelalte facilităţi unei activităţi specifice. Echipa locală de fotbal activează în campionatul divizionar fiind printre echipele fruntaşe în clasament.

Celelalte sporturi, tenis de masă, şah etc., sunt practicate în spaţii corespunzătoare din cadrul Centrului Cultural Bucecea.

Din punct de vedere religios, în oraş există 4 biserici, creştin – ortodox, 2 în localitatea de reşedinţă, 1 în cartierul Călineşti şi 1 în satul Bohoghina.  De asemenea mai există 4 lăcaşuri de rugăciuni care aparţin altor culte.

Monumentele istorice sunt reprezentate de Biserica „Sf. Nicolae” construită în 1815 şi conacul Miclescu din satul Călineşti, construit în 1820.  În vara anului 2004 s-a început săpăturile arheologice la locul denumit „Biserica Pustie ”, locaş ce datează din secolul XV, unde au fost găsite pietre de cimitir, cărămizi şi ziduri de  la fostul amplasament al bisericii satului Vîlceşti, 5 monede din perioada domniei lui Ştefan cel Mare.

Osteneala de a păşi pe aceste meleaguri încărcate de legendă şi istorie, îţi este pe deplin răsplătită de locuri şi peisaje, dar mai ales de binecunoscuta ospitalitate moldovenească. CAP. IV. PRIORITĂŢILE ŞI  OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII ECONOMICO – SOCIALĂ  A  ORAŞULUI  BUCECEA ÎN PERIOADA  2004 – 2008 Priorităţile oraşului Bucecea în perioada 2004 – 2008 pentru dezvoltarea economico – socială sunt:

1. Finalizarea centralei termice şi furnizarea energiei termice în locuinţele dumneavoastră, până în trimestrul IV 2005.

2. Modernizarea drumurilor din cartierul Călineşti şi satul Bohoghina, prin programul P.D.R., pe distanţă de 6,4 km în anul 2005, cu perspectiva  ca până în anul 2008 să ajungă la 11,3 km.

3. Amenajarea centrului civic a noului oraş prin:

– reamenajarea trotuarelor,

– amenajarea de spaţii verzi şi plantări de arbuşti ornamentali,

– asfaltarea străzilor Alecu Ruset şi  Dispensarului,

– amenajarea de parcări,

– parcuri de joacă pentru copii.

4. Construirea unei staţii moderne de tratare a apei şi extinderea canalizării, realizabilă prin atragerea unor programe de finanţare externă.

5. Realizarea cu sprijinul A.N.L. a circa 20 de apartamente pentru tineret

6. Amenajarea unei pieţe moderne autorizate.

7. Extindere cablu TV pe raza oraşului Bucecea în următoarele zone: cartier Călineşti, Calea Naţională până la Cimitirul Eroilor, şoseaua Leordei.

8. Extinderea  reţelei de distribuţie cu gaze – naturale a localităţii Bucecea, pe o distanţă de 15 km cu finalizare în anul 2007.

9. Creşterea productivităţii agricole prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării raţionale a producţiei agricole şi prin utilizarea optimă a factorilor de producţie, în special a forţei de muncă.

Indicatori:

Denumire indicatori U.M. Total municipiu
Populaţie pers. 5243
Suprafaţa ha. 4685
Locuinţe existente nr. 1890
Suprafaţa locuibilă mii mp. 71

@prefecturabotosani.ro

Sari la bara de unelte