octombrie 17, 2017

Cadru geografic

 

Comuna Bucecea este situată în N-E ţării, la contactul Podişului Moldovenesc cu Lunca Siretului, la 2 km de cursul acestuia.

RELIEFUL judeţului Botoşani, din care face parte şi comuna Bucecea, este grupat în două subunităţi principale şi anume:
– Dealurile Siretului – localizarea în partea vestică;
– Câmpia Moldovei – care ocupă cea mai mare parte a judeţului.

Dealurile Siretului din vest fac parte din Podişul Sucevei şi sunt formate dintr-o succesiune de masive deluroase înalte (Dealul Bour – Dersca 477 m, Dealul Hăpăi – Vârfu Câmpului 427 m, Dealu Mare – Tudora 587 m), separate prin câteva înşeuări largi şi joase: Dersca 280 m, Bucecea 270 m.

Câmpia Moldovei situată în est,este o câmpie intracolinară cu văi largi străbătute de ape curgătoare.
Şesul Siretului, pe porţiunea în care străbate teritoriul comunei, are o lăţime de 3-4 km, o altitudine de 240 m şi o pantă generală de 0,6%.

Forajele efectuate au scos în evidenţă depozite nisipoase la baza şesului Siretului, iar la partea superioară depozite argiloase.

SOLURILE: -partea superioară a depozitelor litologice este acoperită de învelişul solurilor. Pe suprafaţa dealurilor mai înalte sunt răspândite soluri brune, podzolice, de pădure şi soluri cenuşii. Cea mai mare răspândire o au solurile aluviale.

CLIMA: Clima este temperat-continentală, dar vecinătatea cu marea Câmpie Euro-Asiatică face ca aceasta (comuna Bucecea) să se caracterizeze printr-un regim al temperaturii aerului şi al precipitaţiilor cu valori caracteristice climatului continental excesiv. Temperaturile medii anuale sunt de 8-9° C, în luna ianuarie. Temperatura medie a verii este de 20-25° C.

Precipitaţiile cad în medie de 500-600 mm/an, cu o maximă în luna iunie de 60-94 mm şi o minimă în luna februarie 18-25 mm.

Continentalismul este pus în valoare de producerea unor geruri mari iarna (când temperatura poate scădea şi sub – 30° C) ori de călduri tropicale rare (temperaturile pot depăşi 39° C). Acelaşi caracter climatic este dat şi de frecvenţa viscolelor violente iarna, ca şi de producerea unor secete îndelungi în unii ani, vara.
Vânturile predominante sunt cele de N-V cu valori de 34-41,1% în luna iulie şi august, urmate de cele de S-E cu valori cuprinse între 8,7% şi 26,4% (noiembrie).

Intensificarea vânturilor de N-V şi N pe valea Siretului, în anotimpurile de primăvară şi mai ales vara, se datorează producerii minimelor barice din S-E Europei către care se deplasează, în această perioadă, maseloe de aer din zona Oceanului Atlantic, ce favorizează cantităţile însemnate de precipitaţii de la sfârşitul primăverii şi începutul verii.

HIDROGRAFIA: Râurile ce trec prin apropierea Bucecii sunt Siretul şi Sitna (afluent al Jijiei).
Terenul este supus inundaţiilor mai ales primăvara şi toamna, când cantitatea de precipitaţii este mai mare şi măreşte nivelul Siretului care se revarsă.

Reţeaua hidrografică tributară râului Siret este formată din câţiva afluenţi, dintre care mai important este pârâul Fundoaia.

Pânza freatică se găseşte la o adâncime mică, deoarece şi straturile impermiabile se găsesc la suprafaţa, pătura de loess fiind subţire faţă de restul ţării unde orizontul puţurilor este de 50-60 m. În comună se găsesc trei izvoare: Gura Leului din centruzl comunei, Izvorul Oilor din Fundoaia şi Izvorul Elvira din Bărbălăteni.

FLORA şi FAUNA sunt influenţate de climă, sol şi relief. În funcţie de aceşti factori, pe teritoriul comunei vom găsi o floră şi o faună tipică de silvostepă cu climat temperat continental.
Pădurea Găvan este aşezată în partea de est a oraşului Bucecea având un amestec de arbori diferiţi. Stejarul domină pădurea mare, iar carpenul pădurea tânără până la pârâu. Printre ei se în grămădesc, fiecare luptându-se pentru lumină, şi alţi arbori: fag, alun, mesteacăn, paltin, ulm, plop alb. Alături de arbori, în mod frecvent întâlnim şi o serie de arbuşti, aceştia fiind frecvenţi la marginea pădurii: dârmozul, măcieşul, cornul, călinul, sângerul, porumbarul, păducelul, salba râioasă.

Primăvara, unele plante mai mărunte înfloresc repede, dau fructe repede, pentru că în câteva zile lumina de care au nevoie va fi înlocuită de umbra arborilor ce înfloresc mai târziu (după ce pericolul frigului a trecut): ghiocelul, brânduşa, viorelele, grâuşorul, floarea-paştelui, papucul doamnei, piciorul cocoşului, ciuboţica cucului, lăcrămioarele, urzica moartă, toporaşii, muma pădurii, clopoţeii, leurda, rogozul.

În poienele din pădure întâlnim un număr mare de plante ca: steluţa, rugina, coada şoricelului, trifoiul, garofiţa.

FAUNA pădurii este strâns legată de existenţa plantelor şi lemnoaselor.
Mamiferele sunt reprezentate printr-un număr mai mic de specii: arici, iepuri, veveriţe, şoareci, mistreţi, căprioare, vulpi, bursuci, jderul de copac, dihorul.

Păsări: uliul păsărar, fazanul, siterul, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, turturica, cucul, ciocănitoarea, pupăza, corbul, cioara, ţarca, gaiţa, piţigoiul, pitulicea, mierla.

FAUNA şi FLORA PĂŞUNILOR
– păsări: prepeliţa, potârnichea, ciocârlia de câmp, privighetoarea, codobatura, grangurul, rândunica, piţigoiul.
– mamifere: hârciogul, popândăul, nevăstuica, dihorul.
– flora: coada calului, păiuşul, firuţul, pirul, salvia, pătlagina, codiţa-şoricelului, pojarniţa, păpădia, lucerna, sparceta, nalba, podbalul, brusturele, pălămida, urzica.

În general, aşezările din Culmea Siretului au un grad mai mare de izolare faţă de centrele urbane şi axele majore de circulaţie, exceptând aşezările din şeile Bucecea şi Ruginoasa. Din acest motiv, unele se încadrează în categoria celor cu funcţii neevoluate aşa cum este Bohoghina.

Bucecea are o poziţie avantajoasă pe legătura feriviară Vereşti şi oraşele Botoşani şi Dorohoi.
Este importantă poziţia sa la încrucişarea a două căi rutiere principale: şoseaua dintre Suceava şi Botoşani – Dorohoi din câmpia Moldovei şi şoseaua pe direcţia NV-SE din lungul Siretului.

Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei este de 4.332,36 ha. În componenţa acestei comune intră şi localităţile Bucecea, Călineşti, Bohoghina.

Sari la bara de unelte